Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă susține schimbările aduse de proiectul de Ordonanță de Urgență, care modifică legislația referitoare la condițiile de angajare a muncitorilor străini.

Noile prevederi pot oferi stabilitate suplimentară angajatorilor, în ciuda amenzilor considerabile care sunt anunțate.

,,Patronatul susține și încurajează obligativitatea de a încheia un contract de muncă în maxim 15 zile de la sosirea în țară a muncitorilor străini, întrucât scopul intrării lor în România este acela de a lucra efectiv, cu toate formele legale aferente. Prin urmare, dacă acest lucru nu se întâmplă într-un timp scurt, înseamnă că scopul venirii lor în România este altul decât angajarea în muncă”, declară Corina Constantin, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România.

Modificarea perioadei actuale de maximum 90 de zile, acordate de autorități angajatorilor pentru înregistrarea contractului de muncă semnat cu personalul străin, la 15 zile, atrage după sine amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei pentru angajatori.

În schimb, pentru muncitorii străini cărora astfel nu li se prelungește dreptul de ședere, autoritățile pot dispune revocarea vizei, ceea ce înseamnă că vor fi trimiși înapoi acasă.

Odată cu aprobarea acestei ordonanțe de urgență, angajatorii români vor avea mai puține riscuri în ceea ce privește posibila fugă a muncitorilor străini de la locul de muncă. Este un instrument prin care autoritățile vor avea posibilitatea să îi îndepărteze pe cei care doresc să facă altceva decât să lucreze pe teritoriul României.

Dacă întreg procesul de aducere a forței de muncă presupune pentru angajator o perioadă de așteptare cuprinsă, în medie, între șase și opt luni de la semnarea contractului de recrutare, de multe ori antreprenorii se răzgândesc în privința muncitorilor străini, care astfel rămân abandonați în aeroport sau pur și simplu în stradă.

,,Cu siguranță că angajatorii români care până acum reacționau iresponsabil și decideau să renunțe pur și simplu la muncitorii străini aduși în țară, se vor gândi de două ori înainte de a-și abandona personalul. Vom vedea în timp o scădere drastică a cazurilor tragice care îi vizau pe muncitorii străini, care pur și simplu odată ajunși în țară erau ai nimănui, fără un loc de muncă, fără un acoperiș deasupra capului sau mâncare”, a completat Corina Constantin.

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă le recomandă angajatorilor români să lucreze doar cu agenții de recrutare a personalului străin cu experiență și un istoric demonstrat de bune practici în domeniu.

Potrivit modificărilor legislative publicate în Monitorul Oficial, Inspectoratul General pentru Imigrări are acum instrumentele legale necesare pentru controale la sediile societăților care facilitează migrația ilegală. Tot acum a fost anunțată extinderea valabilității permisului de ședere al muncitorilor străini de la 1 an, la 2 ani, soluție așteptată de personalul extracomunitar și de angajatori.

Sursa: Forbes.ro

Pandemia ne-a adus în viețile noastre măștile. Contestate de unii, făcute obiecte de fashion de alții, necesitatea sau obligativitatea purtării măștii ne-a pus pe toți în fața unor noi realități. Dar, cum s-au adaptat muncitorii asiatici la purtarea măștii? Foarte bine! De ce?

În Japonia, până la începutul perioadei Meiji, în 1868, oamenii erau deja descriși în diverse opere de artă cu gura acoperită. Și în ultimele decenii ale anilor 1800, în timp ce Japonia se grăbea să se modernizeze și să ajungă din urmă occidentalii, îngrijorările legate de infecții au însemnat că tot mai mulți oameni achiziționau măști de pânză pentru a se proteja.

Obiceiul de a purta mască facială a continuat în Japonia în primii ani ai secolului al XX-lea, când pandemia masivă de gripă a ucis între 20 și 40 de milioane de oameni din întreaga lume – mai mulți decât au murit în Primul Război Mondial. Acoperirea feței cu eșarfe, voaluri și măști a devenit un mijloc predominant de a preveni boala în multe părți ale lumii, până când epidemia a dispărut în cele din urmă la sfârșitul anului 1919. Câțiva ani mai târziu, Marele Cutremur Kanto din 1923 a declanșat un infern. După cutremur, cerul a fost umplut cu fum și cenușă săptămâni întregi, iar calitatea aerului a suferit luni de zile după aceea. Măștile faciale au devenit un accesoriu tipic pe străzile din Tokyo și Yokohama. O a doua epidemie globală de gripă în 1934 a consolidat relația “amoroasă” a Japoniei cu masca facială, care a început să fie purtată cu regularitate în lunile de iarnă – în primul rând, având în vedere obsesia Japoniei legată de amabilitatea socială – de către persoanele care sufereau de răceală, dorind să evite transmiterea.

Apoi, în anii 1950, industrializarea rapidă a Japoniei după cel de-al doilea război mondial a condus la poluarea aerului și la creșterea cedrului japonez bogat în polen, care a înflorit din cauza creșterii nivelului de dioxid de carbon. Purtarea măștii a trecut de la o chestiune sezonieră la una pe tot parcursul anului.

Înainte de pandemie, japonezii cumpărau măști în valoare de 230 de milioane de dolari, iar țările vecine care se confruntă cu probleme de poluare – în special China și Coreea – au adoptat, de asemenea, această practică. Apoi, practica s-a extins la multe alte țări din Asia.

Desigur, poluarea este peste tot. Deci, de ce tendința de purtare a măștii a fost limitată în primul rând la țările din Asia?

Motivul de bază ar putea fi filosofic: Toate cele trei țări au fost în mare parte influențate de taoism și de preceptele de sănătate ale medicinei tradiționale chineze, în care respirația este un element central pentru o sănătate bună.

„‘Qi’este un concept central în cosmologia chineză – și, prin urmare, în fiziologie – având în general legătură cu energia și vaporii”, explică Michelle M. Ching, un practicant certificat de acupunctură și medicină pe bază de plante din Los Angeles.

Când qi-ul corporal este epuizat sau mișcarea acestuia este tulburată, se dezvoltă durere și boli. Deci respirația este esențială pentru a menține un bun qi în corp.

Concluzia este că în Asia de Est, predilecția către utilizarea acoperirii feței pentru a preveni expunerea la aerul „rău” este ceva care precede teoria germenilor și se extinde chiar în bazele culturii acestei zone.

În ultimii ani, studiile au constatat că printre mulți tineri japonezi, măștile s-au transformat într-o barieră socială. Adolescenții perfect sănătoși purtau mască înainte de pandemie, împreună cu căștile audio, pentru a semnala lipsa dorinței de a comunica cu cei din jur. Acest lucru este valabil mai ales pentru femeile tinere care doresc să evite hărțuirea în transportul public și care apreciază anonimatul relativ pe care îl oferă măștile.

Măștile au devenit chiar un element al stilului din Asia de Est: în Japonia, măștile chirurgicale cu modele șic sau imaginile unor personaje drăguțe puteau fi achiziționate în fiecare farmacie de colț, în timp ce la China Fashion Week, în 2016, designerul Yin Peng a prezentat o linie de „smog couture”.

Sursa – Jeff Yang, Quartz

Pentru anul 2021, Executivul a stabilit, prin HG nr. 1133/2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 1326 din 31 decembrie 2020, un contingent de 25.000 de lucrători străini nou admiși pe piața forței de muncă din România, față de 30.000 în 2020.

„Decizia de reducere a contingentului pentru anul viitor a fost luată în baza ultimelor date transmise de către Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), care au indicat o scădere a numărului de avize de angajare/detaşare emise pentru cetăţeni străini în primele 10 luni ale acestui an. Astfel, dacă în perioada 01.01 – 30.10.2019 IGI a emis 23.526 de avize de angajare/detaşare, până în luna octombrie a anului curent numărul documentelor emise în acest scop a scăzut cu aproape 6.000, fiind eliberate în total 17.578 de avize”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Muncii.

MPS continuă și în 2021 să aducă personal asiatic pentru domenii precum producție, agricultură, construcții, reciclare și curățenie, industria auto, HORECA & Spa. Am rămas într-o comunicare permanentă cu partenerii noștri din Asia și în acest an vom putea să aducem pentru clientii nostri personal din Vietnam, Sri Lanka, Filipine, Nepal, India și Indonezia.

“Așteptăm de la acest an o revigorare a pieței de muncă, dar mai ales, redeschiderea tuturor sectoarelor de activitate, închise din cauza pandemiei. Procedurile de recrutare sunt aceleași. Analizăm nevoile companiilor și cerintele în materie de recrutare si semnăm contractul de prestări servicii, apoi pornim procesul de selecție. Selectăm viitorii angajați impreuna cu reprezentantii companiei în baza CV-urilor, precum si a interviulurilor online. Am introdus inca de anul trecut inclusiv posibilitatea de a se da probe practice online. Așa că totul este în siguranță, iar testarea COVID este clar o condiție de intrare în țară. Din momentul semnării contractului noi obținem toate avizele și vizele de intrare în țară și muncitorii din Asia pot începe lucrul în maxim 2 luni.

Așadar, suntem pregătiți deja să pornim orice proces de recrutare pentru 2021. Cu această ocazie vreau să le mulțumesc încă o dată partenerilor noștri și să vă asigurăm că suntem alături de dumneavoastră si în 2021!” a declarat Corina Constantin, CEO Multi Professional Solutions.

Dinamica pieței de muncă s-a schimbat enorm în ultimul an din cauza pandemiei. MPS aduce soluții noi pentru firmele de curierat sau logistică, odată cu introducerea unei noi categorii de muncitori din Asia: șoferi cu carnet categoria B din Sri Lanka, Vietnam și Filipine.

Conform unui raport publicat în primavară de Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere (IRU), sectorul de transporturi din Europa se va confrunta cu o criză majoră în ceea ce privește forța de muncă.

Studiul care stă la baza acestui raport a fost realizat pe o serie de companii mici și medii din sectorul de transport din Europa. În urma studiului a reieșit că noua criză apărută din cauza pandemiei COVID-19 va adânci și mai mult lipsa personalului din sectorul transportului de la 23% în 2019 până la 36% la finalul anului curent.

Conform aceluiași raport, Polonia și România vor fi două dintre cele mai afectate state. În prezent, Polonia se confruntă cu o criză a personalului de 22%, iar până la finalul anului va crește cu 15 puncte procentuale, în timp ce în România, această prăpastie se va adânci de la 50% la 62%.

În ceea ce privește vârsta șoferilor profesioniști, în Polonia, doar 11% sunt mai mici de 25 de ani, în timp ce în România, vârsta medie a acestora este de 41 de ani. Deși aceste valori sunt mai bune decât cele înregistrate la nivelul UE, ar trebui făcute o mulțime de lucruri pentru ca meseria să fie atractivă și în rândul tinerilor.

În România, o altă cauză a acestei crize de șoferi o constituie și faptul că mulți aleg să emigreze.

Iată de ce, pentru firmele de curierat, transport persoane sau vânzări și distribuție, șoferii sunt o categorie tot mai greu de găsit.

Soluția? Șoferii din Asia!

Când vine vorba despre condus și Asia, lucrurile sunt uneori diferite de țările occidentale! Condusul de autovehicule în Asia poate fi o experiență surprinzătoare pentru cei care au învățat să conducă în lumea occidentală. În orașele mari, vehiculele de toate dimensiunile concurează pentru spațiu de-a lungul drumurilor înfundate, dintre care multe nu au fost concepute pentru vehiculele moderne, iar motocicletele par a fi la curse.  Animalele circulă adesea pe străzi, iar orele de vârf nu se termină niciodată cu adevărat în locuri precum Bangkok, unde fluxul de trafic este întotdeauna rapid, iar șoferii de tuk-tuk se îndreaptă spre destinațiile lor într-un ritm alert.

Așadar, șoferii din Asia sunt obișnuiți cu aglomerația, sunt mult mai atenți în trafic și mai “creativi” în “jungla” urbană.

Șoferii din Asia se pliază perfect pe domeniile amintite mai sus, iar permisul internațional de șofer categoria B (de care dispun aceste naționalități) se poate preschimba legal în România în decursul procesului de angajare. Cunosc limba engleză și învață foarte ușor și limba română, așa că pot fi folosiți inclusiv în zonele unde relaționează cu clienții.

Durata de aducere în țară este cea standard, iar procesul de recrutare este extrem de riguros.

Sursă studiu: Infotrucker.ro